În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 445 din data de 22 iunie 2015 a fost publicată Legea nr. 154/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă.
Legea modifică şi completează OUG nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă.
OUG nr. 96/2003 transpune Directiva 92/85/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătăţirii securităţii şi a sănătăţii la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide. Urmare adoptării la nivelul Uniunii Europene a Directivei 2014/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 care modifică Directiva 92/85/CE este necesară modificarea similară a actelor normative care au transpus directivele specifice din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
Potrivit reglementărilor, pentru toate activităţile care pot prezenta un risc specific de expunere la agenţi, procese sau condiţii de muncă, angajatorul trebuie să evalueze natura, gradul şi durata expunerii salariatelor în întreprinderea şi/sau unitatea respectivă şi, ulterior, la orice modificare a condiţiilor de muncă, fie direct, fie prin intermediul serviciilor de protecţie şi prevenire prevăzute de Legea nr. 319/2006, cu scopul de:
– a evalua orice risc pentru securitatea sau sănătatea salariatelor şi orice efect posibil asupra sarcinii sau alăptării;
– a decide ce măsuri trebuie luate.
Evaluările prevăzute mai sus se efectuează de către angajator, cu participarea obligatorie a medicului de medicina muncii, iar rezultatele lor, împreună cu toate măsurile care trebuie luate referitor la securitatea şi sănătatea în muncă, se consemnează în rapoarte scrise.
Angajatorii vor informa în scris salariatele asupra rezultatelor evaluării privind riscurile la care pot fi expuse la locurile lor de muncă, a măsurilor care trebuie luate referitor la securitatea şi sănătatea în muncă, precum şi asupra drepturilor care decurg din aplicarea OUG nr. 96/2003.
În cazul în care rezultatele evaluării evidenţiază un risc pentru securitatea sau sănătatea salariatelor gravide sau o repercusiune asupra sarcinii sau alăptării, angajatorul trebuie să ia măsurile necesare pentru ca, printr-o modificare temporară a condiţiilor de muncă sau a programului de lucru al salariatei în cauză, să fie evitată expunerea acesteia la riscurile evidenţiate, conform recomandării medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu menţinerea veniturilor salariale.
În cazul în care angajatorul, din motive justificate în mod obiectiv, nu poate să îndeplinească obligaţiile prevăzute mai sus, salariatele gravide au dreptul la concediu de risc maternal. Concediul de risc maternal se poate acorda, în întregime sau fracţionat, pe o perioadă ce nu poate depăşi 120 de zile, de către medicul de familie sau de medicul specialist.
În baza recomandării medicului de familie, salariata gravidă care nu poate îndeplini durata normală de muncă din motive de sănătate, a sa sau a fătului său, are dreptul la reducerea cu o pătrime a duratei normale de muncă, cu menţinerea veniturilor salariale, suportate integral din fondul de salarii al angajatorului.
Pentru protecţia sănătăţii lor şi a copilului lor, după naştere, salariatele au obligaţia de a efectua minimum 42 de zile de concediu de lăuzie.
SURSA: http://www.juridice.ro/382690/modificarea-reglementarilor-privind-protectia-maternitatii-la-locurile-de-munca.html
